Minciuna de un miliard de euro de la ministerul lui Grindeanu în cazul Bala 2

Ce precizare crucială face documentul?

Ministerul Transporturilor, condus la acea vreme de Sorin Grindeanu, a fost acuzat de a fi emis o narațiune eronată legată de stagnarea proiectului hidraulic BALA 2. Fostul ministru a susținut public că organizațiile non-guvernamentale de mediu, respectiv Greenpeace și WWF, ar fi inițiat acțiuni juridice și administrative simultane pentru a opri investiția.

Totuși, documentele administrative obținute recent prin cereri de transparență, publicate de PRESShub și Săptămâna. online, dezvăluie că realitatea este considerabil diferită de cea prezentată de liderul politic.

Nu există vreo acțiune în instanță pornită de cele două entități menționate.

Greenpeace nu a avut nicio implicare directă în procesul de evaluare a proiectului, iar WWF a transmis Comisiei Europene doar o notificare administrativă, centrată pe aspecte tehnice și ecologice, fără a solicita formal suspendarea sau retragerea fondurilor alocate.

Mai mult decât atât, chiar instituția subordonată Ministerului Transporturilor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), recunoaște în mod explicit că ONG-urile nu au fost factorii care au determinat blocajul. Deciziile care au condus la amânarea lucrărilor au fost luate intern, în cadrul ministerului condus de Grindeanu.

În data de 13 august 2026, într-un context marcat de dificultățile generate de debitul extrem de redus al fluviului Dunăre și de oprirea temporară a reactoarelor de la Cernavodă, Sorin Grindeanu a încercat să transfere vina pentru întârzieri.

El a declarat categoric că Ministerul Transporturilor nu a fost cel care a ținut în frâu lucrările, ci că ONG-urile de mediu au fost cele care au creat obstacole.

Grindeanu a numit specific Greenpeace și World Wide Fund for Nature (WWF), afirmând că aceste structuri au atacat proiectul în instanțe și au depus în paralel plângeri la nivelul Comisiei Europene.

El a mai menționat că România avea la dispoziție un miliard de euro din fonduri europene alocate și că „șicanele” ar fi debutat imediat după publicarea Hotărârii de Guvern din luna septembrie 2024.

Când a fost întrebat despre probele concrete care susțin aceste afirmații, Grindeanu nu a putut indica un număr de dosar, o instanță specifică, o cerere de chemare în judecată sau o plângere documentată. Sursa indicată de el a fost Administrația Fluvială a Dunării de Jos, o instituție aflată sub autoritatea directă a Ministerului Transporturilor.

Într-un document extins, de 20 de pagini, transmis jurnalistului Ion Lucian Petraș în temeiul Legii 544/2001 și semnat de conducerea AFDJ, instituția trage o concluzie fără echivoc: „La întrebarea dumneavoastră esențială: dacă ONG-urile au blocat acest proiect,”

Documentul continuă cu o precizare crucială: „Proiectul «BALA 2» a fost întârziat de cei care aveau obligația să ia o decizie și nu au luat-o, motivând existența unor sesizări de la ONG-uri.” AFDJ confirmă separat, în textul „Greenpeace nu a fost implicată în acest proiect.” Astfel, toate cele trei componente principale ale declarației lui Grindeanu sunt infirmate chiar de instituția pe care acesta a invocat-o drept sursă a informațiilor. Aceste divergențe nu sunt simple diferențe de interpretare, ci erori fundamentale.

Grindeanu a descris acțiuni precise – procese și plângeri formulate de două organizații –, iar documentele oficiale arată că acțiunile judiciare nu au existat, iar Greenpeace nu a avut niciun rol în discuții.

Această discrepanță pare a fi o minciună majoră, menită să-l exonereze pe fostul ministru de orice responsabilitate, deși el era titularul portofoliului la momentul respectiv, și să arunce o anatemă pe ONG-urile de mediu, frecvent invocate ca o piedică în realizarea infrastructurii. De fapt, sub astfel de acuzații și lamentări publice se ascunde adesea incompetența internă a administrației. Situația WWF necesită o atenție deosebită, deoarece a fost singura organizație de mediu care a făcut parte din procesul de evaluare a proiectului.

În declarațiile inițiale obținute de PRESShub, directoarea WWF România, Orieta Hulea, a precizat că organizația nu a acționat în instanță și că a participat la întâlnirile organizate de AFDJ și Ministerul Transporturilor.

Greenpeace a negat atât existența unui proces, cât și a unei sesizări proprii către Comisia Europeană.

Grindeanu a ambalat un fragment de adevăr – WWF a comunicat cu Bruxelles?

Ulterior, într-o poziție publică detaliată, publicată pe 31 august 2026, WWF-CEE a confirmat că a transmis Comisiei Europene o plângere administrativă.

Organizația susține însă că nu a cerut oprirea proiectului, suspendarea sau retragerea finanțării și nu a inițiat proceduri judiciare. WWF explică faptul că a solicitat mai întâi autorităților române clarificarea unor probleme referitoare la debite, habitate și migrația sturionilor. După ce acestea ar fi rămas nesoluționate, preocupările au fost transmise Comisiei Europene, finanțatorul proiectului.

În online, directoarea WWF România reiterează: „WWF-CEE nu a inițiat acțiuni în justiție împotriva Guvernului României, nu a contestat Hotărârea de Guvern privind proiectul și nu a solicitat Comisiei Europene oprirea, suspendarea sau retragerea finanțării.” Organizația arată că exprimarea unor preocupări și informarea finanțatorului european „nu înseamnă blocarea proiectului și nu constituie dovezi de rea-credință”.

Prin urmare, Grindeanu a ambalat un fragment de adevăr – existența comunicării WWF cu Bruxelles-ul – pe care l-a transformat într-o acuzație mult mai amplă și neadevărată: două ONG-uri care ar fi acționat simultan în justiție și la Comisia Europeană pentru a opri proiectul. În realitate, ministerul a decis renunțarea la proiect după ce și-au dat seama că trebuie actualizate toate evaluările inițiale cu date noi.

Pe de o parte, instituția afirmă clar că ONG-urile nu aveau cum să blocheze proiectul și că decidenții din Ministerul Transporturilor sunt cei care nu au luat la timp o hotărâre.

Pe de altă parte, AFDJ atribuie WWF o „intenție permanentă de blocare”, bazându-se pe pozițiile critice exprimate de organizație, pe cererile de acces la date și pe informații comunicate neoficial în cursul unor întâlniri.

AFDJ admite însă că nu deține nici plângerea WWF, nici presupusa adresă transmisă de Comisia Europeană: „Nu ne-a fost transmisă nici adresa WWF către Comisia Europeană. Ne bazăm pe ceea ce a comunicat neoficial doamna Irene Lucius în 2025, că WWF a făcut sesizare Comisiei.” Mai mult, instituția ajunge să se întrebe chiar ea dacă sesizarea și scrisoarea Comisiei au existat în forma invocată în procesul de evaluare.

Între timp, WWF a confirmat public existența plângerii, dar nu și intenția de „blocare” atribuită de AFDJ, care rămâne o interpretare speculativă a instituției, nu un fapt demonstrat printr-o cerere explicită de oprire a proiectului.

Conform După ce anumite aspecte au rămas nesoluționate, WWF-CEE le-a adus în atenția Comisiei Europene, în calitatea acesteia de instituție care finanțează proiectul.

Transmiterea unor preocupări privind conformitatea unui proiect finanțat din fonduri europene nu echivalează cu o acțiune în justiție și nici cu o solicitare de oprire a finanțării, precizează Orieta Hulea, președinte WWF România. A cere date brute, actualizarea analizelor ori verificarea efectelor asupra unui sit Natura 2000 poate întârzia administrativ o procedură, dar nu este echivalent juridic nici cu atacarea proiectului în instanță, nici cu suspendarea sau blocarea sa.

Considerăm că Regretăm în special personalizarea unei dezbateri care ar trebui să rămână concentrată asupra documentației, datelor și argumentelor tehnice relevante.

În opinia noastră, clarificarea situației proiectului Bala II necesită un dialog instituțional riguros și echilibrat, bazat pe informații verificabile și pe respectarea rolului legitim al tuturor părților implicate, a precizat pentru Presshub, Orieta Hulea, președinte WWF România.

Blocajul real s-a produs în Ministerul Transporturilor. Cronologia prezentată chiar de AFDJ indică locul în care proiectul a rămas blocat și acesta este chiar ministerul lui Grindeanu. Cererea de finanțare pentru BALA 2 a fost depusă în platforma MySMIS în 31 ianuarie 2024. Potrivit Ghidului solicitantului citat de instituție, durata totală până la semnarea contractului de finanțare nu trebuia să depășească 150 de zile calendaristice.

AFDJ arată că, la momentul întocmirii prima solicitare de clarificări a venit după 135 de zile; a doua, după 383 de zile; a treia, după 429 de zile; a patra, după 848 de zile; în 28 mai 2026, evaluarea a fost suspendată de Direcția Generală Programe Europene Transport – DGPET, structură din Ministerul Transporturilor.

Aceste date cronologice subliniază faptul că întârzierile majore s-au produs în interiorul structurii guvernamentale, nu în relația cu societatea civilă.