După ce elevii români au obținut rezultate insatisfăcătoare la evaluările
Bogdana Boga 14.09.2026, ora 13:54
Culture picks
Onomastica la 10 septembrie 2026: Minodora, Mitrodora și Nima
Patru luni de criză politică: sistemul ține, dar guvernanța a cedat
Sandoz avertizează: pacienții americani vor plăti costurile tarifelor Trump pe medicamente generice
Procesul Călin Georgescu și Horațiu Potra pentru lovitură de stat începe miercuriSprijină jurnalismul independent – donează acum
După ce elevii români au obținut rezultate insatisfăcătoare la evaluările internaționale PISA, ministrul Educației Mihai Dimian a anunțat o serie de măsuri reformatoare destinate îmbunătățirii calității învățării. Printre acestea, una dintre cele mai semnificative propuneri constă în modificarea modului în care sunt organizate programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, astfel încât să devină mai similare cu săptămânile obișnuite de activitate școlară.
Scopul este ca aceste perioade, tradițional considerate de distractie sau activități extracuriculare, să fie reorientate spre învățare intensivă, aplicată și de recuperare, cu accent pe consolidația cunoștințelor de bază.
Ministrul a subliniat că obiectivul nu este doar să se ocupe timpul elevilor, ci să se asigure că fiecare oră petrecută în școală contribuie la progresul academic. În acest context, a propus ca elevii care obțin medii sub 7 la Limba română și Matematică să participe la sesiuni remediale săptămânale, concepute special pentru a-i ajuta să se alinieze cu standardele de performanță.
Aceste ore suplimentare vor fi direcționate către revizuirea temelor dificile, explicări individualizate și exerciții practice, evitând astfel formarea de lacuni cumulative care afectează progresul pe termen lung.
Deși această situație nu este nouă, ministrul
O altă explicație oferită de Mihai Dimian privind performanțele slabe la PISA se refere la volumul insuficient de timp destinat instruirii. Potrivit datelor pe care le-a citat, România are cu aproximativ 1.600 de ore de instruire obligatorie mai puțin decât media OCDE în învățământul primar și gimnazial.
Această diferență, explică ministrul, este echivalentă cu aproape doi ani de școală pierduti în comparație cu ceilalți state membri ai organizației.
Deși această situație nu este nouă, ministrul consideră că este acum urgentă necesitatea de a compensa această lacune prin o utilizare mai eficientă a timpului existent, în loc să se limiteze doar la plângeri privind resursele.
În plus, ministrul a sugerat o altă posibilă cauză a rezultatelor slabe: dependența excesivă de teste scrise pe hârtie și impactul prolongat al pandemiei pe procesul de învățare. El a arătat că aceste factori au putut afecta negativ capacitatea elevilor de a-și demonstra cunoștințele într-un format standardizat, chiar dacă în realitate pot avea abilități mai bune decât cele reflectate în scoruri.
În cele din urmă, ministrul Educației a prezentat o listă ambițioasă de intervenții: transformarea „Școala altfel” într-o extensie a programului obișnuit de învățare, utilizarea „Săptămânii verzi” pentru activități de recuperare și aplicare, asigurarea accesului la ore remediale pentru elevii în dificultate și creșterea timpului efectiv dedicat instruirii în toate nivelurile de învățământ.
Scopul final este ca, prin aceste ajustări, sistemul educațional românesc să devină mai adaptat, mai reactiv și mai capabil să Deși unele voci critice au sugerat că problema nu este cantitatea de ore, ci calitatea predării și motivația elevilor — ilustrată de exemplul unui elev de clasa a șaptea care face deja 32 de ore de școală pe săptămână — ministrul rămâne convincent că o combinație între timp suficient, metode moderne și intervenții cumpănătoare poate duce la ameliorarea performanelor la evaluările internaționale precum PISA.
Fără a nega existența altor factori, el insiste că reformele propuse nu sunt doar reactive, ciparte dintr-o strategie mai largă de modernizare a educației în România.
