Georgescu, percheziționat în dosar de înșelăciune: prejudiciu de 1,1 milioane de euro

Cum a apărut rețeaua și plângerea penală?

Dimineața de 21 septembrie a adus o șocantă veste pentru Călin Georgescu, fostul candidat la prezidențiale.

Procurorii de la DIICOT au executat percheziții la domiciliul său, în cadrul unei investigații penale care îl acuză că ar fi liderul unei grupări infracționale organizate.

Dosarul vizează o schemă de înșelăciune care a generat un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Pe lângă Georgescu, cercetările se extind și asupra lui Ionel Rusen și Massimiliano Arena.

Anchetatorii au stabilit că această rețea s-a format încă din septembrie 2021.

Pentru a aduce probe esențiale în dosar, autoritățile române au solicitat cooperarea judiciară internațională cu instanțele din Marea Britanie, Italia și Elveția.

Centrul gravitației al cazului îl reprezintă plângerea penală formulată de Răzvan Liviu Leu, administratorul firmei Real Concrete Land SRL, un om de afaceri din județul Buzău.

Acesta susține că a fost păgubit cu aproximativ un milion de euro în urma unei tranzacții financiare complexe legate de accesarea unei linii de credit.

Cum funcționa frauda și unde au mers banii?

Mecanismul descris în documentele anchetei pornește de la o promisiune făcută lui Leu de a obține o finanțare externă de circa 6 milioane de euro. În schimbul acestei sume mari, i s-a cerut să ofere o garanție de aproximativ 1,1 milioane de euro. Deși banii au fost transferați conform cerințelor, creditul promis nu a fost niciodată disponibilizat.

Traseul banilor și al responsabilităților este clar conturat în dosar: inițial, Călin Georgescu l-a pus în legătură pe reclamant cu Ionel Rusen, pe care l-a prezentat ca pe un partener de încredere cu conexiuni puternice în mediul financiar internațional.

Ulterior, Rusen a introdus în ecuație pe Massimiliano Arena, un cetățean italian care a avansat posibilitatea obținerii fondurilor.

Finanțarea era legată, conform relatărilor din actele procesuale, de un proiect complex care includea tranzacții cu aur.

Accesarea efectivă a creditului condiționa însă depunerea sumei de 1,1 milioane de euro ca garanție.

Fluxul banilor a urmat o trasee specific: Real Concrete Land a efectuat transferul, iar fondurile au ajuns într-un cont deținut de entitatea MIGOM BANK Ltd, deschis la banca elvețiană Incore Bank AG.

Odată ce creditul nu a mai fost acordat, victima a cerut returnarea sumei. Georgescu i-a asigurat pe atunci că banii vor fi restituiți, transmițându-i chiar și documente care erau prezentate ca fiind ordine de plată.

Totuși, reclamantul susține că aceste acte nu aveau acoperire bancară reală, iar suma nu i-a fost întorsă integral.

Ce legături internaționale și bancare există?

Documentele bancare analizate de procurori menționează în mod constant MIGOM BANK Ltd ca fiind titularul contului din Elveția, asociat direct cu plata garanției. Pe fundalul acestei scheme, se află și figura lui Thomas Schaetti, un cetățean elvețian prezentat în dosar ca „manager de restructurare”. Deși nominaliza pentru a gestiona companii aflate în dificultate financiară, acesta ar fi folosit aceste structuri ca instrumente pentru spălarea banilor. Schaetti este conectat la o serie de rețele de afaceri controversate, printre care se numără colaborarea cu Mirko Kovats, un om de afaceri austriac de origine croată, fost conducător al conglomeratului A-TEC Industries, valutat la aproximativ 2 miliarde de euro și intrat în insolvență în anul 2010.

Schaetti a funcționat ca consilier pentru Kovats în gestionarea firmelor în criză.

Rețeaua mai include și pe Andrei Kochetkov, un magnat al afacerilor rus, care a construit un imperiu în Austria folosind capital din fosta Uniune Sovietică, cu bănci precum Alizee Bank sau ELLS Bank, unde un membru al familiei Habsburg făcea parte din consiliul de supraveghere.

Alte conexiuni importante vizează pe Martin Schlaff, unul dintre cei mai bogați austrieci, legat istoric de transferul de active din fosta Germanie de Est după 1989, precum și pe Stoyan Staykov, un om de afaceri bulgar implicat într-o anchetă a poliției austriece din 2019 privind achiziția de influență politică prin partidul FPÖ, cu legături și cu oligarhul ucrainean Ihor Kolomoiski.

În acest puzzle complex, migram și entități bancare precum Migom Bank, o „bancă digitală” înregistrată în Dominica, care s-a prăbușit între 2022 și 2023 în urma unui proces colectiv în Statele Unite, acuzați de deturnarea depozitelor clienților. Schaetti a fost CEO-ul acestei instituții, înainte de a fi eliminat de autoritățile locale.

De asemenea, structura elvețiană B52 Holding AG, redenumită ulterior Assetera, similară cu Migom în domeniul crypto-banking, are în fruntea managementului riscurilor pe Alexandra-Cristina Hanganu, o româncă.

Toate aceste elemente compun tabloul complex al anchetei în care Călin Georgescu este acuzat de coordonarea schemei de înșelăciune.